„Copilul meu autist este lumea mea, o să îl protejez toată viața dacă are nevoie.” Aud acest gen de afirmație des, în conversații cu părinți plini de iubire și grijă față de copiii lor. În spatele acestor cuvinte se află o dorință profund umană: să-ți vezi copilul în siguranță și

Copilul meu are autism, dar eu? Nu, nu am. Sigur, am multe din aceleași dificultăți, dar nu se poate să fie asta, nu? Eu doar am anxietate socială, nu e ca și cum aș fi autist. De exemplu, urăsc să merg la cumpărături — luminile sunt prea intense, zgomotul din jur